Bârsău

Situată sub poalele Munţilor Codrului, la marginea sud-estică judeţului Satu Mare, în interiorul unui semicerc de culmi deschis către răsărit, comuna Bârsău este alcătuită din două sate: Bârsău de Jos şi Bârsău de Sus. Privind configuraţia localităţilor dinspre Codru (Apus), de pe Dealul Bârsăului, cuprinzi cu vederea între culmi un relief neregulat, fragmentat de acţiuni geologice anterioare, relief brăzdat de o depresiune mai mare aşezată pe lângă Valea Bârsăului. În teritoriul satului Bârsău de Jos, relieful comunei este tăiat de o altă depresiune mai mică aşezată pe lângă Valea Bârsărelului. Cele două depresiuni se unesc formând un unghi ascuţit în centrul satului Bârsău de Jos, de unde se porneşte un defileu cu ieşire spre est în localitatea Fărcaşa (Maramureş), unde şi Valea Bârsăului se varsă în Someş. Aşadar, localităţile bârsăuane sunt practic legate între ele pe linia văii principale.

Comuna Barsau se afla la marginea zonei Codru. Principalul afluent al Văii Bârsăului este Bârsărelul, care îşi are izvorul la poalele unui deal, „Dealul Pintii”. O legendă locală povesteşte că în acest deal viteazul haiduc Pintea, dimpreună cu fraţii săi de cruce şi-ar fi ascuns comorile. Haiducii ar fi avut şi un punct strategic de observare, mai s us, în vârful ,,Tarniţa” (551 m), supraveghind de acolo împrejurimile pentru acţiunile lor din zonă.
Demult, nivelul văilor din Bârsău şi cu deosebire al văii principale era situat cu mult mai jos între coastele dealurilor, decât îl vedem noi astăzi. Culmile se înfăţişau mai înalte şi ele, cu povârnişuri iuţi şi, totul a fost stăpânit de pădure. Defrişarea treptată a terenului de copaci a fost operaţie născută din nevoia obţinerii de spaţiu pentru vetrele din sat în extindere, cât şi pentru păşuni şi loturi cultivabile cu cereale.

Documentar, există două localităţi cu numele de Bârsău: Bârsău de Jos şi Bârsău de Sus – care poartă aceste denumiri în acte oficiale încă din vremea Huniadilor. Ambele localităţi aparţineau de comitatul Szolnocul de Mijloc, dar uneori, ca de exemplu în 1470, ambele au aparţinut de Satu Mare.

Localitatea Bârsău de Sus este atestată documentar pe la 1470 sub numele de Felseu-Berekzo de către Coriolan Suciu. Apoi în 1475 – Berekzo; în 1569 – Felsoberegzo; Berszeul de Szusz – 1733; Bîrszo din Szusz – 1850 şi Bârsău de Sus – 1854.

Bârsău de Jos este menţionat pentru prima oară în documente în 1470, iar istoria sa coincide cu cea a localităţii Bârsău de Sus.

Punctul culminant şi cel mai tensionat al evenimentelor derulate după anul 1989 l-a constituit conflictul iscat între satele Bârsău de Sus şi Asuaju de Sus (Maramureş) la data de 1 iunie 1993 – conflict cunoscut în presă şi în mijloacele mass-media sub numele de „Razboiul Pasunii”. Cauza conflictului a reprezentat-o un corp de păşune comunală, aflat în hotarul geografic al satului Bârsău de Sus şi pierdut din proprietatea sa la începutul secolului al XX-lea, probabil din motive abuzive (fiscale), după cum afirmă bătrânii satului şi pe care acum şi-l revendică de la vecinii lor din satul Asuaju de Sus, jud. Maramureş, care susţin că acest trup de păşune le aparţine de drept lor cu acte în regulă. Până la data izbucnirii conflictului, aici au păşunat împreună ciurzi de animale din ambele sate.

Bârsăuanii revendică această păşune şi se ajunge la o stare de tensiune extrem de încordată, mai ales după pronunţarea sentinţei judecătoreşti în favoarea asuăjenilor de către Tribunalul Judeţean Satu Mare. Astfel, s-au tensionat la maximum relaţiile dintre cele două sate şi centre de comună vecine, deteriorând şi compromiţând o prietenie bine fondată între ele de către strămoşii lor. A trebuit să vină armata şi să intervină în forţă (circa 1000 militari) pentru dezamorsarea conflictului.

Localitatea Barsau este infratita cu provincia Seez din Franta.

Comuna Barsau se invecineaza :

  • la Est cu satul Fărcaşa (judeţul Maramureş), de care o despart pâraiele şi locurile numite „Bortură” şi „Vrăticele”;
  • la Vest, culmea Codrului o desparte de alte localităţi codreneşti aflate pe versantul nordic al Munţilor Codrului ca: Homoroade, Sâi, Măriuş, Solduba şi Asuajuri;
  • la Nord-Vest se află satul Poiana Codrului, străvechi centru muncitoresc, renumit prin vestita fabrică de sticlă („iagă” pe vremuri), care timp de două veacuri a reprezentat principalul loc de muncă şi sursa de venituri în bani pentru locuitorii din comuna Bârsău, angajaţi fiind în meserii precum: împletitori cu nuiele(coşercari), sticlari sau beşicari, şlefuitori, gravori şi pictori pe sticlă.
  • spre Nord-Estul Bârsăului de Jos se întinde falnica pădure ( ce a apatinut grofului Karoly), care desparte satul Bârsău de Jos de localităţile: Bicău, Pomi şi Borleşti;
  • spre Sud se întinde” Pădurea Gârdanilor” care desparte cele două sate de localităţile: Gârdani, Sălsig, Rodina, Ariniş (judeţul Maramureş).După felul lor, predomină pădurile de foioase, cu precădere de stejar, fag, carpen, amestecate cu acaţ (salcâm) şi mai rar cu molid. Ele adăpostesc animale sălbatice ca: ţapul, căprioara, lupul, mistreţul, veveriţa, fazanul sau iepurele. Toate acestea reprezintă mostre ale florei şi faunei codreneşti.

Ziua comunei Barsau de Sus se desfasoara anual in ultima duminica a lunii august, prilej cu care satenii se intrec in mai multe competitii sportive precum fotbal,tenis de masa si atletism.Satenii din ambele sate ale comunei petrec clipe minunate,intr-o atmosfera de sarbatoare si voie buna.